Mesajul președintelui

În acest an, Asociația Română a Băncilor aniversează 32 de ani de existență. E un bun prilej să ne uităm în urmă, pentru a vedea cum au evoluat sistemul și serviciile bancare, dar mai ales să ne uităm în viitor – pentru a vedea cum am putea face lucrurile mai bine și ce provocări ne ridică schimbul de generații sau revoluția digitalizării.

O privire spre trecut

Dacă am putea călători înapoi în timp, în urmă cu peste 30 de ani, am vedea un sistem bancar subdezvoltat, bazat pe 2-3 bănci de stat, cu operațiuni rudimentare: nu existau carduri, posibilitățile de transferuri și schimburi valutare erau limitate, iar decalajele față de instituțiile financiare occidentale erau enorme. În mare parte – în termeni de produse și servicii oferite clienților – am reușit să recuperăm aceste decalaje. Însă drumul nu a fost ușor. Istoria primilor ani de după revoluție și perioada de tranziție la economia de piață în România au fost caracterizate de lipsa de experiență și de lipsa unei infrastructuri performante, care au pus într-o lumină nefavorabilă progresele reale înregistrate de sistemul bancar românesc. Numeroasele crahuri și scandaluri bancare au constituit evenimente care au zdruncinat încrederea populației și au dus la convulsii sociale regretabile.

Ultimii ani ai secolului XX

Ultimii ani ai secolului XX (intervalul 1999/2000) au marcat și o schimbare importantă în structura de proprietate a capitalului social şi a activelor nete prin “absorbţia” Bancorex de către BCR şi pregătirea pentru privatizare a Băncii Agricole. S-a redus drastic ponderea capitalului de stat în capitalul social al băncilor, de la peste 1/2 în 1998 la mai puţin de 1/3 în 2001. A fost o perioadă de creștere și de maturizare. Iar intrarea unor jucători cu experiență pe piață a contribuit la recuperarea decalajelor față de vest, la modernizarea normelor și regulilor interne după modelul aplicat în băncile mamă occidentale și nu în ultimul rând la infuzii de capital care să susțină creșterea accelerată a creditării.

Criza anilor 2008-2010

A urmat criza anilor 2008-2010, care a afectat chiar și instituții și sisteme financiare cu tradiție din SUA și din Europa. România nu a fost ocolită – am asistat la o creștere la limita nivelului de alarmă a creditelor neperformante și la un val de litigii cu clienții. Dar, din fericire, în România nu am avut nici falimente bancare, nici măsuri de bail-out, așa cum s-a întâmplat în alte țări. Îmi place să văd și partea plină a paharului: că acea perioadă tumultoasă ne-a învățat să fim mai transparenți în relația cu clienții, mai deschiși să le ascultăm problemele și să găsim soluții – împreună. Iar acum, după ce am traversat două mari crize: criza financiară mondială și criza actuală de sănătate, putem spune că avem un sistem bancar mai rezilient și care a înregistrat progrese reale și notabile. În ultimele trei decenii, totalul impactului direct, indirect și indus în producția de bunuri și servicii adus de sistemul de intermedieri financiare a fost de 198%, raportat la PIB-ul înregistrat de România în anul 2020, potrivit unui studiu de impact realizat de KPMG Advisory. Iar în cei 14 ani scurși de la integrarea în Uniunea Europeană, sistemul bancar din România a acordat credite ce reprezintă echivalentul Produsului Intern Brut din anul 2020. Volumul creditelor noi, acordate în perioada 2007- 2020, este de 3,6 ori mai mare decât soldul creditului neguvernamental din 2020.

Urmările pandemiei

Urmările pandemiei nu sunt încă pe deplin cunoscute pentru economiile lumii, însă sistemul bancar din România a jucat un rol important, în tandem cu autoritățile, prin sprijinul acordat populației și companiilor afectate. Ponderea creditelor care au beneficiat de efectele moratoriilor publice și private, până la finele lunii martie 2021, a fost 12,7% din totalul creditelor, potrivit statisticii publicate de Banca Națională a României. Mediul antreprenorial s-a luptat din răsputeri să-şi ducă business-ul mai departe şi să se adapteze la toate aceste nevoi generate de pandemie. Un lucru absolut remarcabil! Dar pandemia ne-a mai adus ceva remarcabil. După aproape un deceniu de scădere, gradul de intermediere financiară a înregistrat anul trecut o inversare de trend, ajungând la 26,8%. Măsurătorile realizate de studii de specialitate arată o creștere și pe zona gradului de incluziune financiară, până la 67%, pe fondul digitalizării accelerate. Transformarea digitală nu a început însă odată cu pandemia Covid-19 şi nici nu se va încheia odată cu ea. De aceea, digitalizarea sistemului bancar – probabil cel mai “exotic cuvânt al momentului” – trebuie să continue într-un ritm susținut, pentru a ne alinia în timp real la nevoile clienților și pentru a menține trendul de creștere a gradului de bancarizare. Obiectivul nostru comun este cooperarea cât mai strânsă pentru optimizarea măsurilor care ajută creșterea economică prin: avansul creditării, accelerarea digitalizării și creșterea gradului de bancarizare. Viteza schimbării și adaptării la digitalizare este esențială, ca de altfel și preocuparea pentru îmbunătățirea experienței clienților. Închei aici prin a transmite mulţumiri tuturor partenerilor de dialog ai Asociației Române a Băncilor, fie că vorbim de autorități, de partenerii din industrii, de mass media, de conducerile băncilor și ale membrilor afiliați, de membrii Comisiilor de specialitate şi de executivul ARB pentru rezultatele obținute și pentru creșterea contribuției la dezvoltarea economiei României.

Bogdan Neacșu,

Președintele Consiliului Director Asociația Română a Băncilor